Dezvoltare economică și un mediu sănătos, odată cu repornirea activității miniere

Reluarea exploatării zăcămintelor de la Moldova Nouă sub umbrela Cuprumold Mining, societate deschisă în România de turcii de la Eti Bakir, sună promițător atât din punct de vedere financiar, cât mai ales în ceea ce privește un mediu înconjurător sănătos – ținând cont de problematica poluării cu steril.

La mijlocul acestei săptămâni, Primăria Moldova Nouă a fost gazda unei întruniri la care au participat: Cornel Popovici Sturza, președintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera, șeful administrației publice locale de la malul Dunării, Ion Chisăliță, reprezentanți ai Liceului Tehnologic “Clisura Dunării”, fostul edil al unității administrativ-teritoriale Moldova Nouă și fost prefect de Caraș-Severin, Matei Lupu, fostul director al Moldomin SA, Victor Tiugan și, bineînțeles, reprezentantul turc din cadrul firmei mixte româno-turce, Cuprumold Mining SA, scopul dialogului fiind menținerea unui echilibru între ceea ce va însemna puterea economică a orașului de la Dunăre și interesul pentru protejarea mediului, mai exact prezentarea măsurilor luate în calcul până în prezent pentru ținerea în frâu a poluării cauzată de tratarea chimică a banatitei în cadrul fostei Societăți Miniere Moldomin S.A., precum și măsurile care vor fi luate în calcul odată cu repornirea activității miniere, totul pentru a evita disconfortul creat de-a lungul timpului, cel de răspândire a nisipului industrial (ridicat de vânturi puternice) nu doar în comunitățile de pe malul românesc al Dunării, ci și în cele ale vecinilor sârbi.

Despre una dintre metodele “excelente de ecologizare” (împădurirea cu vegetație), aplicate cu succes în lupta cu poluarea, a vorbit primarul Chisăliță, cel care rămâne convins că “acolo unde există putere financiară, există și ecologizare”. “Fenomenul poluării e bine stăpânit când există exploatare! Soluția la care am recurs prima dată a fost împădurirea cu vegetație forestieră. Ei bine, pe atunci, după ce s-a nivelat terenul, s-a trecut la consolidarea taluzelor cu gărdulețe liniare, apoi la înierbarea propriu-zisă. După înierbare s-a folosit mozaic de specii forestiere: sălcioară, salcâm, cătină, scumpie, mălin, liliac, plop, arin etc. Acțiunea a fost un real succes, întrucât s-a pus stăpânire pe suprafețele problematice. Ceea ce vreau să subliniez este că vegetația forestieră reprezintă o metodă excelentă de ecologizare atât din punct de vedere al eficienței, cât și din punct de vedere al costurilor”, a subliniat edilul.

O altă metodă de stopare a poluării cu steril a fost pusă în aplicare în toamna anului 2019 prin umectarea suprafeței iazului Boșneag. Investiția de 6 milioane de lei, derulată prin Ministerul Economiei, a constat în construirea unei staţii de pompare, realizarea unui sistem de conducte pe o suprafaţă de 120 ha şi montarea unui sistem de aspersoare (tip aripi de ploaie) pentru umectarea iazului, astfel încât particulele fine de praf provenite de la deşeurile miniere să nu mai fie antrenate de vânt și să polueze localitățile limitrofe, punând în pericol sănătatea oamenilor.

Cu ocazia întrevederii, președintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera, dr. ing. Cornel Popovici Sturza, a oferit detalii despre metodologia standard de monitorizare a poluării realizate de Universitatea de Vest Timișoara, metodologia de monitorizare alternativă a poluării practicată de organizația non-guvernamentală în proiectele pe care le implementează în mod curent, despre mijloacele de educație ecologică folosite de GEC Nera pentru dobândirea de către tineri a unor cunoștințe și reflexe de a acționa la nivel individual atunci când, în localitățile în care locuiesc, apar fenomene grave de poluare și care le pot afecta sănătatea. Mai mult decât atât, în ideea ca tânăra generație să se poată îngriji de ceea ce înseamnă un mediu înconjurător sănătos, ONG-ului coordonat de Popovici Sturza i se vor alătura tineri, atât din cadrul Liceului Tehnologic “Clisura Dunării”, cât și voluntarii Casei de Cultură Moldova Nouă, țelul training-ului rezumându-se la întărirea atitudinii civice în așa fel încât să poată reacționa la poluarea cu deșeuri miniere.

Spre finalul discuției, reprezentantul companiei turce a fost impresionat de modul în care a decurs întâlnirea, acesta arătându-și deschiderea în colaborarea cu Grupul Ecologic de Colaborare Nera – ONG care monitorizează evoluția măsurilor luate de factorii direct responsabili destinate ecologizării iazurilor de deșeuri miniere de la Moldova Nouă și Sasca Montană – subliniind că experiența dobândită pe ramura mineritului va avea ca rezultat aplicarea celor mai moderne soluții pentru protejarea mediului în momentul începerii activității miniere, fiind luată în calcul atât monitorizarea terestră, cât și cea subterană.

Trimite şi prietenilor

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email